STRATEGIA DE DEZVOLTARE

Analiza SWOT

ANALIZA MEDIULUI INTERN ȘI EXTERN (AUTOEVALUAREA)

PUNCTE   TARI

  • Cadre didactice calificate, 100%, predominant cu gradul didactic I, preocupate de formarea continuă .
  • Demersurile didactice urmăresc atingerea finalităţilor învăţării: formarea de competențe specifice, dobândirea de cunoştinţe, deprinderi, informaţii logice, atitudini, formarea şi dezvotarea competenţelor funcţionale de bază necesare pentru continuarea studiilor şi/sau pentru încadrarea pe piaţa muncii, procent de realizare 75% .
  • Sunt implementate strategii specifice învăţării centrate pe elev, iar evaluarea se realizează ca urmare a analizei formative a progresului elevului, procent de realizare 80% .
  • Strategiile utilizate sunt o îmbinare reușită de tradițional, modern și TIC în educația contemporană, iar relaţiile eficiente de cooperare cu elevii, optimizează comunicarea în învățare, relaţiile profesor-elev,  dar şi relaţiile elev-elev şi dezvoltarea capacităţii de lucru în echipă, procent de realizare 80% .
  • Pregătirea practică şi studiul disciplinelor de specialitate asigură şansele de dezvoltare profesională a fiecărui elev, în vederea dobândirii unei calificări pentru care există oportunităţi de ocupare în meseriile studiate sau ocupaţii oferite de piaţa muncii, pentru integrarea socio-profesională, procent de realizare 70%.
  • Metodele de evaluare folosite urmăresc promovarea egalităţii şanselor, evitarea unor atitudini discriminatorii, procent de realizare 90% .
  • Se desfăşoară activităţi de pregătire suplimentară în vederea participării la concursuri şi examene .
  • Rezultate bune la examenele de certificare a competenţelor de nivel 2, 3 și 4, procent de realizare 90% .

PUNCTE   SLABE

    • Spaţii insuficiente pentru desfăşurarea într-un singur schimb, programul școlar al procesului instructiv-educativ, aparatura şi echipamentele din dotarea laboratoarelor este insuficientă, precum și slabă dotare, uzura morală şi fizică, a atelierelor din domeniile mecanică, construcţii, electric şi confecţii textile.
    • Unele cadre didactice utilizează încă un stil de predare tradiţional, predominant informativ, axat pe transmiterea şi însuşirea de cunoştinţe, în defavoarea formării deprinderilor practice şi dobândirii competenţelor cheie europene, procent nerealizare 25%
    • Strategiile de predare – învăţare – evaluare nu sunt adaptate colectivelor de elevi, particularităţilor de vârstă, de sănătate, natura psihologică, dezvoltarea intelectuală, capacitatea cognitivă, atitudinea afectivă, motivaţională, interese, procent nerealizare 20% .
    • Nu sunt elaborate toate planurile de intervenţie personalizată, procent nerealizare 35% .
    • Nerealizarea unei viziuni şi strategii comune tuturor catedrelor didactice, privind depistarea şi recuperarea golurilor în cunoştinţele elevilor, procent nerealizare 30%
    • În predarea disciplinelor, în special, a celor tehnice,  sunt ignorate sau minimalizate noţiunile dobândite anterior  la alte discipline sau la aceeaşi disciplină, cu scopul asigurării unei învățări intra- şi interdisciplinare,  procent nerealizare 30% .
    • Nu s-a reuşit integrarea profesională a tuturor absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic, procent nerealizare 10%
    • O colaborare redusă cu părinții elevilor, care necesită o colaborare mai implicată a familiei, în obținerea rezultatelor satisfăcătoare la învățătură și purtare, procent nerealizare 40%

OPORTUNITĂŢI

  • Localizarea geografică – unitate școlară situată în municipiul Rădăuți .
  • Unitatea are asigurat accesul la internet, precum și baza materială necesară transmiterii și preluării informațiilor curente și de actualitate.
  • Existenţa finanțărilor pentru programele de formare a cadrelor didactice, propuse de E., universităţi şi CCD .
  • Şcoala își poate creea echipe de profesionişti pornind de la obiectivele strategice și ţinând cont de specificul procesului de învăţământ .
  • Necesitatea formării continue a adulţilor, posibilitatea dezvoltării  unor  programe  de  formare  prin  accesarea  unor  fonduri  structurale .
  • Existența unor acorduri de parteneriat cu diferiţi agenţi economici locali, în vederea desfăşurării activităţilor de instruire practică .
  • Existenţa şi posibilitatea accesării unor programe cu finanţare din fonduri europene .
  • Disponibilitatea autorităţilor locale şi judeţene pentru dezvoltarea şi susţinerea actului educaţional, existenţa PRAI la nivel regional, PLAI la nivel judeţean şi PAS la nivelul şcolilor, conferind  posibilitatea diversificării pregătirii profesionale a elevilor în meserii cerute pe piaţa muncii .
  • Continuarea derulării Programelor guvernamentale de susţinere a elevilor provenind din  familii cu venituri mici, precum : ,,Bani de liceu”, ,,Euro200” .

AMENINŢĂRI

  • Disfuncţii în aplicarea unor acte normative, precum și în aplicarea unor hotărâri guvernamentale şi normative ale M.E. impuse de soluţiile adoptate în situaţia de criză economică .
  • Interes tot mai slab al elevilor pentru şcoală, lipsa motivație în învăţare a unor elevi, procent evidențiat 40%.
  • Deteriorarea mediului socio-economic și / sau familial, materializat și prin procentul mare de elevi rămaşi singuri sau în grija bunicilor, cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, procent evidențiat 20% .
  • Deficiență în modul de realizare a orientării şcolare și profesionale .
  • Implicarea redusă a mediului de afaceri în şcolarizarea unor elevi în meserii care înregistrează deficit de personal angajat.
  • Situaţia socio-economică precară a familiilor din care provin unii dintre elevi, precum și starea actuală de criză economică a majorității populației ;
  • Imposibilitatea motivării prin recompense, a activităţii cadrelor didactice care se implică în activităţi suplimentare.